Fructele de coacăz sunt prelucrate sub formă de siropuri, jeleuri, dulceaţă, peltea, marmeladă, compoturi şi lichior. În mod frecvent, se utilizează amestecuri din fructe de coacăz negru şi coacăz roşu, în anumite proporţii, având efecte benefice în vitaminizarea organismului, mai ales iarna şi primăvara. Aceste preparate din coacăze au bune efecte stimulatoare în digestie la persoane cu stomac leneş şi inflamaţii gastrointestinale.
Jeleul de coacăze se obţine din suc pus la foc domol cu o cantitate egală de zahăr. În timpul fierberii se îndepărtează spuma la intervale de 5 minute şi se adaugă 100 de grame de fructe de zmeur la
1 kg coacăze, pentru aromatizare. Când pasta devine suficient de consistentă, se trece în borcane, la păstrare.
Siropul de coacăze se obţine prin presarea la rece a fructelor, fiind consumat zilnic în doze de 4-6 linguri la intervale de 2 ore. Are efecte puternic energizante, asigurând fortificarea generală a organismului, mai ales la copii, bătrâni şi la bolnavi în stare de convalescenţă.
Compotul de coacăze se prepară din 150 de grame de suc, amestecat cu 100 de grame de coacăze proaspete şi 30 de grame de miere (sau 50 de grame de zahăr), având acţiuni excelente în boli cardiocirculatorii, renale şi în obezitate.
Vinul de coacăze se obţine prin macerarea la rece a 300 de grame de fructe proaspete într-un litru de vin roşu. După strecurare, se adaugă un sirop de zahăr şi se consumă câte un pahar înainte de mese.
Pelteaua de coacăze se amestecă cu puţină apă caldă şi se foloseşte sub formă de gargară în faringite granulomatoase.
Lichiorul se prepară din fructe proaspete, macerate într-un litru de rachiu alb, adăugând 3 cuişoare, un baton de scorţişoară şi 100 de grame de zmeură. După o macerare de 6 săptămâni în vas închis pus la loc răcoros, se filtrează şi se adaugă 200 de grame de zahăr. Se va consuma după o macerare de încă 4 săptămâni.
În apicultură, plantaţia intensivă de coacăz poate asigura o producţie de 10-20 kg miere, florile fiind frecvent vizitate de albine, pentru culegerea de nectar şi polen. Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu