Salata verde in detoxifiere

Un remediu purificator extraordinar

Salata verde este folosita atat in pregatirea mesei, dar mai des intalnita la persoanele care tin dieta. Mai jos sunt trecute cateva din problemele de care ne lovim cand incercam sa slabim si cum putem folosi anumite legume ca sa ne ajute.

Ingrasare, obezitate - se consuma salata verde, atat inainte de masa, cat si in timpul ei, cu alte feluri de mancare. Daca veti reusi sa consumati 500 de grame de salata pe zi, veti constata dupa o saptamana o scadere sensibila in greutate. Ce reuseste sa faca cele 500 gr de salata pe zi? Accelereaza procesul de eliminare, reducerea volumul de hrana bogata in calorii consumata si reglareza spontan apetitul.

Digestie lenta - Efectul tonic digestiv apare daca cu un sfert de ora inainte de masa se consuma salata verde acrita din belsug cu otet de mere si presarata cu putin piper negru.

Dischinezie biliara, hepatita cronica - se recomanda salata creata, cu frunzele ceva mai tari, care, desi sunt mai aspre si destul de amare, au un efect puternic, de drenare a ficatului si de stimulare a activitatii sale. Se face o cura de doua saptamani, timp in care se consuma doua-trei farfurii de salata pe zi, la inceputul meselor principale, ca aperitiv.

Ateroscleroza, tromboflebita si arterita obliteranta - se consuma salata verde, asezonata cu uleiuri obtinute prin presare la rece si otet de mere. Cele trei componente au efecte puternice de curatare a vaselor de sange, de reducere a colesterolului, precum si de fluidificare a sangelui. Acelasi tratament este valabil pentru cazurile de valori crescute ale colesterolului si ale glicemiei.

Hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala - unul din motivele pentru care salata (la fel ca si laptuca ori semintele de dovleac) era foarte apreciata in medicina monastica este acela ca diminueaza pasiunile si ajuta la controlul simturilor. Ca atare, consumarea sa din belsug este recomandata ca un valoros adjuvant in tratament, nu numai pentru hiperexcitabilitate, ci si in alcoolism, tabagism, ori chiar in dependenta de narcotice.

Constipatie - se recomanda adaugarea de ulei de masline in salata si acrirea ei cu suc de fructe verzi (corcoduse, prune, caise etc.). Salata verde, avand un volum mare, joaca rolul unui piston care impinge continutul intestinului si il curata, in timp ce celelalte doua ingrediente mentionate faciliteaza procesele de eliminare.

Bolile cauzate de intoxicare (guta, reumatism, alergie ) - consumul unor mari cantitati de salata verde faciliteaza eliminarea toxinelor, mai ales prin intestinul gros. Secretul reusitei tratamentului este sa mancati o cantitate suficienta de salata zilnic si sa beti multe lichide (apa de izvor, ceai de banutei ori de papadie). O cura de detoxifiere cu salata verde dureaza minimum o luna, timp in care se mananca cel putin un sfert de kilogram de salata verde pe zi.

Precautii: persoanele care sufera de colita de fermentatie vor consuma cu moderatie salata verde si doar atunci cand este de curand preparata, altfel existand riscul agravarii acestei afectiuni.   Sursa

Salata verde, un remediu purificator extraordinar

Salata verde (Letuca sativa) este originara din Egipt si exista marturii ca se cultiva inca de acum 3.000 de ani. A fost preluata de greci si de romani si, de la ei, s-a raspandit in intreaga Europa.
In prezent, se cunosc numeroase varietati desalata verde, de la cea banala, europeana, cu frunze netede, pana la cea cu frunze crete, venita de la poalele Caucazului sau salata chinezeasca, cu frunze moi si ceva mai groase. Toate varietatile de salata insa, sunt la fel de bogate in elemente detoxifiante si nutritive.

La noi, in tara, salata verde se cultiva de peste o mie de ani, fiind printre putinele alimente cu gust amarui din bucataria noastra, romaneasca, cu efect detoxifiant. Substantele cu gust usor amarui din frunzele de salata au proprietati miraculoase, mai ales cand sunt consumate in cantitati mai mari.

Ne place salata verde, primavara o gasim pe mai toate mesele romanilor, dar putini stiu ca aceste frunze sunt o sursa excelenta de vitamine, minerale si fibre, toate absolut necesare organismului, acum, in prag de primavara. Frunzele de salata verde contin vitaminele A, C, B1, B2 si minerale precum potasiu, fier, fosfor si molibden.

In caz de dischinezie biliara si hepatita cronica, se recomanda salata cu frunze crete, o cura de doua saptamani, timp in care se consuma cate doua, trei farfurii de salata in fiecare zi, ca aperitiv.

Pentru stimularea digestiei, se consuma salata verde stropita cu otet de mere si pudrata cu putin piper negru, cu un sfert de ora inainte de fiecare masa. In caz de constipatie, in salata se adauga ulei de masline si se acreste cu zeama de fructeverzi, inca necoapte: corcoduse, prune, caise, mere, pere.

Salata verde curata fluidifica sangele. Persoanelor care au valori crescute ale colesterolului si glicemiei li se recomanda salata verde, in care se adauga ulei de masline obtinut prin presare la rece si otet de mere.

In boli precum reumatismul, alergiile ori guta, consumul de salata verde ajuta la expulzarea mai rapida a toxinelor din organism, mai ales pe cale intestinala. Concomitent cu consumul de salata verde se recomanda si multe lichide. O cura dureaza cel putin o luna, timp in care se mananca, zilnic, macar un sfert de kilogram de salata.

Salata verde este foarte usor de preparat si nu ia nici mult timp. Se taie doua, trei fire de ceapa si se pun intr-un castron. Salata se spala bine, se lasa la scurs ori se usuca intr-un prosop curat, de bucatarie, dupa care se taie sau se rupe, cum am vazut, mai nou ca se obisnuieste. Se taie marunt o legatura de patrunjel si una de marar, se adauga un praf de sare si putin ulei de masline si se amesteca totul.

Retineti ca salata, indiferent de ingredientele din care este facuta, se pregateste cu cel putin o ora inainte de a fi servita. Otetul de mere sau zeama de lamaie se adauga in salata numai inainte de a o servi si se amesteca din nou.

Cand mergi in piata sa cumperi salata, alege-o pe cea care este mai verde, chiar verde inchis. Cu cat salata verde este mai inchisa la culoare, cu atat este mai bogata in nutrienti. Si ce mai ramane, se poate pastra in frigider, intr-o punga sau o cutie de plastic.

Preparate delicioase de post

Delicii de încercat în post !

Reţete delicioase de post, toate cu ingrediente specifice acestui sezon - aşadar, uşor de procurat şi destul de ieftine.

Paste cu dovleac

Ingrediente: 400 g spaghete, 450 g dovleac, 85 g margarină, un căţel de usturoi, două linguriţe de rozmarin tocat, pătrunjel proaspăt, coaja rasă de la o jumătate de lămâie, nucşoară rasă, sare, piper.

Preparare: se fierb pastele şi se lasă la scurs. Se topeşte margarina într-un vas, se adaugă usturoiul şi se lasă pe foc 30 de secunde, apoi se adaugă dovleacul curăţat şi tăiat cubuleţe, rozmarinul, coaja de lămâie, sare, piper şi nucşoară. Se acoperă cu un capac şi se fierbe uşor, la foc domol, 15 minute, amestecând din când în când, până când dovleacul se înmoaie. Dacă e nevoie, se mai adaugă sare şi piper. Se pun apoi pastele şi se amestecă încet. Se pot servi în coaja dovleacului, decorate cu pătrunjel.

Sarmale cu orez

Ingrediente: două verze murate, o cană de orez, 500 g ciuperci champignon, 2 morcovi, o rădăcină de ţelină, un păstârnac, două cepe, 3-4 linguri de ulei, două linguri de pastă de tomate, o crenguţă de cimbru uscat, piper boabe, sare.

Preparare: se curăţă morcovii, ţelina şi păstârnacul şi se dau pe răzătoarea mare. Cepele se taie fin, iar ciupercile, cubuleţe. Se căleşte ceapa în ulei, apoi se adaugă toate legumele şi se călesc şi ele. Se adaugă orezul spălat şi scurs, se sărează, iar după ce s-a înmuiat orezul, se ia tigaia de pe foc. Cu acest amestec se umplu foile de varză murată şi se rulează cu grijă sarmalele, după care se aşază în cratiţă. Peste ele se pun crenguţa de cimbru, câteva boabe de piper şi pasta de tomate desfăcută în puţină apă. Se lasă la cuptor două- trei ore, până se înmoaie varza şi orezul.

Supă cremă de ţelină

Ingrediente: o ţelină mare, 2 morcovi, un praz (doar partea albă), o ceapă mare, 3 căni şi jumătate de supă de legume, 250 g ciuperci, o linguriţă de sare, 4 linguri de ulei, piper, pătrunjel proaspăt.

Preparare: ceapa se taie mărunt şi se căleşte în două linguri de ulei până devine translucidă. Se adaugă morcovii şi prazul tăiaţi rondele şi ţelina tăiată cubuleţe, se amestecă şi se căleşte totul cam 5 minute. Se adaugă sare şi piper şi se stinge totul cu supă, după care se pune la fiert la foc mediu cam 20-30 de minute, până se înmoaie legumele. În acest timp, în uleiul rămas se prăjesc ciupercile tăiate feliuţe, la foc mediu spre mare. După ce devin uşor rumene şi crocante, se scot pe o farfurie şi se sărează puţin. Legumele fierte în supă se scot din zeamă şi se pun în mixer sau blender şi se pasează. Apoi se adaugă supă, treptat, până capătă consistenţa dorită. Se serveşte cu ciupercile prăjite şi cu pătrunjel tocat presărat deasupra.

Prăjitură cu castane

Ingrediente: 300 g făină de castane, 4 linguri de zahăr, un pahar de lapte de soia, un pahar de apă, două linguri de ulei de măsline, 50 g stafide, 50 g muguri de pin, 50 g miez de nucă, o ramură de rozmarin, 40 g margarină, sare.

Preparare: într-un bol se amestecă făina de castane cu zahărul şi cu puţină sare. Se adaugă uşor laptele de soia, apa şi uleiul, amestecând cu grijă, să nu se formeze cocoloaşe. Stafidele se lasă la hidratat în apă călduţă pentru câteva minute, apoi se adaugă în amestec. Se pune şi rozmarinul mărunţit. Se unge cu margarină o tavă şi se toarnă în ea amestecul. Deasupra se presară nuca mărunţită grosier şi mugurii de pin. Se bagă la cuptor timp de 50-60 de minute.

Varză dulce la cuptor

Ingrediente: o varză potrivită, un ardei gras roşu, un morcov, o ceapă, o legătură de pătrunjel şi una de mărar, 3 linguri de orez, 3-4 linguri de ulei, o lingură de bulion, boia dulce, piper măcinat, sare.

Preparare: ceapa şi ardeiul se taie mărunt, iar morcovul, cubuleţe şi se călesc în ulei încins. Se adaugă varza tăiată fideluţă şi se toarnă peste legumele din tigaie o cană de apă fierbinte. Se sărează şi se piperează, apoi se pune capacul şi se lasă la fiert. Între timp, se fierbe orezul în apă cu sare. Când varza e aproape fiartă, se adaugă mărarul şi pătrunjelul tocate, apoi bulionul desfăcut în puţină apă, boiaua şi, la final, orezul fiert. Se mai dă mâncarea în câteva clocote şi e gata.

Borş de sfeclă

Ingrediente: 2 morcovi mari, o ţelină, o rădăcină de pătrunjel, o ceapă mare, un praz, un ardei gras, două roşii, o sfeclă mare, 1/4 cană de orez, o legătură de leuştean, sare şi piper, ulei.

Preparare: se rad morcovii, rădăcina de pătrunjel şi ţelina, iar ceapa, roşiile, ardeiul şi prazul se taie mărunt. Se călesc puţin în ulei legumele şi orezul, după care se adaugă apă şi se fierb până se pătrund. Sfecla se fierbe, după care se curăţă de coajă şi se dă pe răzătoare. Când legumele sunt aproape gata, se adaugă sfecla şi zeama lăsată de ea şi se mai ţine câteva minute pe foc. Se sărează şi se piperează, iar la sfârşit se adaugă leuşteanul mărunţit. Se serveşte caldă, cu pâine şi cu măsline alături.      Sursa  

Postul Paştelui: Reţete de post din Dobrogea

Reţete de post din Dobrogea, acolo unde bucătăria românească se combină armonios cu cea lipovenească, tătărească ori turcească.

Pilaf dobrogean

Pentru această reţetă este nevoie de puţine ingrediente: o ceaşcă de orez, 2 cepe, un morcov, 4 linguri de ulei, sare, o legătură de mărar, 3 cartofi şi 3 ceşti de apă.

Cartofii curăţaţi se taie în şase bucăţi. Se curăţă şi morcovul, care trebuie dat apoi prin răzătoarea mică. Cepele curăţate se taie mărunt. Cartofii şi ceapa se călesc la foc mic, apoi se adaugă morcovul şi apa. După ce au fiert puţin, se adaugă orezul şi se amestecă bine. Se adaugă sare după gust, mărarul tocat mărunt şi apă, în caz că mai este nevoie. Se bagă totul la cuptor şi se poate servi cu salată de varză.

Musaca de post

Pentru a prepara musaca de post după reţetă dobrogeană, bucătarul are nevoie de un kilogram de vinete, un kilogram de cartofi, 3 cepe, o legătură de pătrunjel, una de mărar, un kilogram de roşii, un ardei gras, un păhărel de vin alb, un pahar de pesmet,  ceaşcă de untdelemn, sare şi piper.

Cartofii curăţaţi se taie rondele după care se pun la prăjit, într-o tigaie. Vinetele şi o parte dintre roşii trebuie tăiate cubuleţe. Se toacă mărunt ceapa, ardeiul şi verdeaţa.

Pentru umplutură, se pune ceapa la călit într-o tigaie, timp de câteva minute. Se adaugă treptat, vinetele, ardeiul, roşiile, mărarul, sare şi piperul (după gust), vinul. După ce s-au călit toate, se cerne puţin pesmet peste ele.

Într-o cratiţă unsă cu ulei se alternează straturile de cartofi prăjiţi cu cele cu umplutură. Ultimul strat trebuie sa fie de cartofi. Roşiile feliate se aşază peste. Cratiţa se dă la cuptor 30 de minute, după care se presară pătrunjel.

Uscăţele dobrogene

Este un preparat dulce, pentru care avem nevoie de 500 g faină, 250 ml ulei, 100 g zahăr, esenţă de rom, esenţă de vanilie, 4 plicuri de zahăr vanilat, praf de sare. Cei care doresc ca uscăţelele să fie puţin crescute, pot adăuga un pic de drojdie. De asemenea, în acest caz, aluatul trebuie lăsat puţin la crescut, într-un loc călduros.

Ingredientele menţionate vor fi folosite pentru a prepara un aluat. Acesta se întinde astfel încât să se obţină o foaie de 0,5 cm grosime. Se taie fâşii pe lungime, apoi pe lăţime. Puteţi controla după bunul plac forma uscăţelelor, dar un raport bun ar fi cel de 2-3 centimetri lăţime şi 14-17 lungime.

Se crestează fiecare bucată la mijloc şi se poate face chiar o fundiţă (trecând coca prin crestătură). Se coc în ulei mult, într-o cratiţă mare. Când se rumenesc, se scot din tigaie. Când le scoatem, e bine ca uscăţelele să fie aşezate pe hârtie absorbantă, pentru a scăpa de surplusul de ulei. Se pun apoi pe un platou şi se presară cu zahăr pudră (eventual, obţinut din zahăr vanilat). Se pot servi atât fierbinţi, cât şi reci.       Sursa

Legume care devin mai sanatoase prin fierbere

Beneficiile legumelor tratate termic nu trebuie omise si nici ignorate. Legumele sunt bune crude, dar uneori acestea sunt si mai bune fierte. In principiu, prin tratarea termica o parte dintre nutrienti, mai ales vitaminele, se pierd, dar exista si situatii in care fierberea sau coacerea legumelor le imbunatateste calitatile. Iata cateva argumente si exemple:

RosiiBeneficiile legumelor tratate termic sunt dovedite de rosii. Crude sunt minunate. Dar asta nu este tot. Rosiile tratate termic, inclusiv pasta de rosii, aduc o cantitate mai mare de licopen, decat o rosiile crude. Licopenul, cel mai puternic antioxidant cunoscut, este activat la temperatura ridicata, iar procentul lui creste cu 35% in rosiile coapte sau fierte, compartiv cu cele crude. Licopenul protejeaza impotriva cancerului de plamani, impotriva tuturor formelor de cancer din zona genitala, dar si impotriva bolilor cardio-vasculare.

Un secret: pune rosii in ciorbe si supe si de a face, in casa, sosuri pentru paste sau carne din rosii, in care sa adaugi ulei de masline. Grasimile din uleiul de masline sustin absorbtia licopenului din rosii. Si nu in ultimul rand combinatia este si foarte gustoasa.

Citeste si: 10 motive sa mananci rosii

Morcovi
Morcovii sunt foarte buni cruzi. Fierti sunt si mai buni! Prin fierbere cantitatea de betacaroten din morcovi creste cu 30%. O dovada pentru beneficiile legumelor tratate termic. Betacarotenul este un antioxidant care sustine activitatea celulelor de la nivelul retinei, inhiba dezvoltarea unor anumite tipuri de celule canceroase (mai ales la nivelul plamanilor si a tubului digestiv) si protejaza inima.

Un secret: fierbe morcovii intregi si nu-i fierbe mai mult de 30 de minute, in vase cu capac. Betacatotenul este pus in valoare, dupa fierbere, de sucul proaspat de lamaie sau de otetul balsamic din vin, dar si de uleiul de masline.

Citeste si: Spanacul, varza si laptucile reduc riscul de diabet

Spanac
Spanacul proaspat este santate curata dar si mai bun fiert. Luteina, principalul antioxidant din spanac este activat prin tratare termica, iar modificarile pe care le suporta frunza de spanac, prin calire si fierbere, te face sa consumi mai multi nutrienti. Prin fierbere sau calire, spanacul devine compact astfel ca intr-o portie de spanac fiert vei avea cu 75% mai multi nutrienti (luteina, calciu, potasiu si fier) decat intr-o portie de spanac crud.

Un secret: in 100 grame de spanac fiert sunt 245 de miligrame de calciu, in timp ce in 100 de grame de spanac crud doar 90. Nu cali si nu fierbe spanacul mai mult de 3-5 minute, pentru ca vitaminele se pierd si adauga mereu in spanacul fiert suc de lamaie si ulei de masline.  Sursa

Top 10 cele mai sănătoase alimente de post

Ai scos carnea, lactatele şi ouăle din alimentaţia ta? Află cu ce surse de proteine vegetale le poţi înlocui ca să ai un meniu variat şi o masă consistentă! Eva.ro îţi prezintă un top al celor mai sănătoase alimente de post.

Locul 10: Ciupercile
Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar boli interne susţine că ciupercile au efect antitumoral datorită principiului numit lentinan "inhibă aromataza, o enzimă răspunzătoare de proliferarea neoplazică" şi precizează în cartea sa că japonezii, care consumă multe ciuperci, au mai puţin cancer la stomac.


Locul 9: Mei
Este foarte bogat în fier, magneziu, potasiu, vitamine din complexul B şi vitamina E. În plus, îţi va conferi energie, ajută la digestie şi elimină acidul în exces. Îl poţi folosi în diverse preparate, ca înlocuitor al orezului alb sau al cuşcuş-ului. 


Locul 8: Năut
Este o proteină vegetală, bogată în săruri minerale (magneziu, calciu, fier) şi în complexul de vitamine B. Scade colesterolul prin conţinutul de fibre şi împiedică acumularea de zahăr în sânge. Sărac în grăsimi, bogat în fibre, năutul este un excelent aliment pentru cei care vor să-şi ţină sub control greutatea. 


Locul 7: Boabele de fasole
Reduc colesterolul rău şi previn apariţia bolilor de inimă. Le poţi folosi pentru a prepara iahnie, ciorbe, salate cu legume crude sau fasole bătută. Mai mult fasolea roşie înlocuieşte cu succes făina albă în reţetele vegane pentru prăjitura negresă. 


Locul 6: Linte
Are un conţinut ridicat de proteine şi o găseşti în diverse culori. Se prepară foarte rapid şi o poţi folosi pentru tocăniţe, supe cremă sau pateuri vegetale. 


Locul 5: Soia
Trebuie să alegi boabele de soia nemodificate genetic, deoarece au un conţinut complet în proteine. De asemenea, conţine substanţe care ajută la funcţionarea creierului, ard grăsimile, scad colesterolul, iar în ultimul timp, cercetările au asociat consumul de soia cu o rată redusă a cancerului la sân.

Locul 4: Algele marine
În special nori (care conţin 48% proteine, aproape la fel ca ouăle şi carnea) şi dulse. Le găseşti la magazinele naturiste.


Locul 3: Seminţele de cânepă
Conţin 30% proteine, din care 65% o reprezintă edestina, o proteină uşor de digerat, astfel că înlocuiesc cu succes proteinele de origine animală. De asemenea, abundă în acizi graşi esenţiali omega 3 şi omega 6, calciu, fier, magneziu şi vitamina E. Le găseşti în magazinele naturiste.


Locul 2: Germenii de lucernă
Sunt în topul plantelor cu efecte terapeutice deosebite recunoscute din vremuri străvechi, datorită nutrienţilor pe care-i conţin: proteine de înaltă calitate, 8 enzime digestive, 8 aminoacizi esenţiali, antioxidanţi, betacaroten, clorofilă, minerale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu), vitamine (A, C, B12, D, E, K, acid folic).

Germenii sunt în general orice seminţe de legume sau cereale încolţite. Cu toţii aduc beneficii excepţionale corpului nostru, aşa că nu te limita doar la germenii de lucernă pentru că, aşa cum spune profesorul de biochimie nutriţională, dr. Jeffrey Bland “germenii reprezintă o formă mai eficientă, mai sănătoasă (şi cu siguranţă mai ieftină) de proteine decât convenţionala proteină animală sau chiar decât alte tipuri de proteine vegetale”.


Locul 1: Quinoa
Conţine foarte multe proteine, foarte puţine grăsimi şi nu conţine colesterol. De asemenea, dacă o pui la încolţit îi sporeşti valoarea nutriţională, deoarece germenii de quinoa conţin vitamine (A, B6, B12, B5, B2, B1, C, D, E, K, H, acid folic, acid nicotinic), minerale (calciu, fier, crom, cupru, potasiu, seleniu, iod, magneziu, mangan, fosfor, zinc) şi toţi cei 9 aminoacizi esenţiali, potrivit informaţiilor oferite de nutriţionistul britanic Gillian McKeith. Poţi să o adaugi în diverse salate cu legume sau să faci terci (cu apă şi sare). O găseşti în magazinele naturiste.


Evită următoarele alimente pe perioada postului!

• pateul vegetal din comerţ. Înlocuieşte-l cu pateuri sănătoase preparate în casă. VeziAICI reţete!;
• mâncărurile de post gata preparate din supermarketuri. Înlocuieşte-le cu unele preparate în casă. Vezi AICI reţete!;
• mezelurile de post. Acestea conţin multe E-uri, sare şi organism modificate genetic. Mai mult, din cauza unui ingredient des folosit (E 120- roşu carmin) poţi să ai surpriza să mănânci de dulce, deoarece aceste este extras din surse animale, a  precizat, la România TV, prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi;
• prăjituri de post din comerţ. Acestea au o cantitate ridicată de grăsimi hidrogenate care dăunează inimii, dar şi foarte mult zahăr sau îndulcitori artificiali. 

Sursa 

Creamless Vegetable Soup

How to Make Creamy, Creamless Vegetable Soup Without a Recipe

In the wintertime, no food satisfies quite like a bowl of steaming, creamy soup. But the problem with a lot of soup recipes is that they have so much cream! Is there a way to get the creaminess of a bisque with the healthfulness/nutrition and calorie count of your favorite vegetable soup? You betcha! The secret lies with an immersion blender — the hand-held tool that saves you from hot soup exploding out of the blender and the massive cleanup that ensues. Follow this easy formula and you can whip up a creamy but creamless soup in less than 30 minutes.
1: Soften the aromatics. In a Dutch oven, heat a tablespoon or 2 of olive oil or butter over medium heat. Add 1 chopped onion (or a similar quantity of shallots), maybe a little minced garlic and some diced celery if you have it on hand.
2: Add some root vegetables. Root vegetables, like potatoes, sweet potatoes, squash, celery root, parsnips or carrots, are a must in a winter veggie soup. A potato can add a lot of creaminess to the finished soup. Celery root will contribute flavor, carrots or squash a lovely color. Cook for several minutes until they start to soften.
3: Spice it up. Now’s the time for some salt and pepper (if you’re going to be using a canned broth, watch that you don’t oversalt your soup with too much more). You can also add any herbs or spices. For root-vegetable soups, a dash of nutmeg is nice. Rosemary, bay leaves or curry powder might also work. Get creative!
4: Add softer vegetables. You could make a purely root-vegetable soup, but if you’re using other vegetables, now’s the time to throw them in. Broccoli, cauliflower, peas, peppers or anything else that needs less cooking time can be added at this point. Cook for another couple minutes, stirring occasionally.
5: Add piping hot broth. Pour in enough hot chicken or vegetable broth to cover the vegetables, plus another half inch. Semicover the pot and let it simmer on low heat until all the vegetables have completely softened.
6: Blend it all together. Take the pot off the heat and blend with your immersion blender. You can puree the entire batch to make a smooth, creamy soup, or leave some chunks if you want more texture. Adjust seasonings to taste.  by Kerri-Ann Jennings

Cum sa faci cremă, Creamless Supa de legume fara o reteta

În timpul iernii, nu satisface destul de produse alimentare, cum ar fi un castron de abur, supă cremă.Dar problema cu o mulțime de rețete de supă este că au atât de mult crema! Există o modalitate de a obține creaminess de o bisque cu healthfulness / nutriție și calorii numărul de supa de legume preferate? Sigur ca da! Secretul constă, cu un mixer de imersie - instrument portabil care vă salvează de la supa fierbinte explodează din blender și curățarea masiv care rezultă. Urmați această formulă ușor și aveți posibilitatea să biciul până o supa cremoasa, dar creamless în mai puțin de 30 de minute.

1: se înmoaie aromatice . Într-un cuptor olandez, se încălzește o lingură sau două de ulei de masline sau unt la foc mediu. Adauga 1 ceapa tocata marunt (sau o cantitate similară de ceapă eșalotă), poate un pic de usturoi tocat și unele telina cubulete, dacă o ai pe mână.

2: . Adauga unele legume rădăcinoase , cum ar fi cartofi, cartofi dulci, dovleac, radacina de telina, pastarnac sau morcovi, sunt o necesitate într-o supă de legume de iarna. Un cartof poate adăuga o mulțime de creaminess la supa terminat. Radacina de telina va contribui arome, morcovi sau suc de fructe o culoare frumoasă. Gatiti timp de câteva minute, până când începe să se înmoaie.

3: Spice-l. Acum e timpul pentru ceva sare și piper (dacă ai de gând să fie folosind un bulion conserve, ceas care nu oversalt supa cu prea mult mai mult). Puteți adăuga, de asemenea, orice plante sau condimente. Pentru supe rădăcină-de legume, un strop de nucsoara este frumos.Rozmarin, frunze de dafin sau pudra de curry s-ar putea, de asemenea, locul de muncă. Fii creativ!

4 : Adăugați legume moi. Ai putea face o supă pur rădăcină de legume, dar dacă utilizați alte legume, acum este momentul pentru a le arunca inch broccoli, conopidă, mazăre, ardei sau orice altceva care are nevoie de mai puțin timp de gătit poate fi adaugă în acest moment. Gatiti pentru inca cateva minute, amestecand ocazional.

5: Adauga conducte supa fierbinte. Se toarnă în suficient de pui fierbinte sau supa de legume pentru a acoperi legumele, plus încă o jumătate de inch. Semicover oala si se lasa sa fiarba la foc mic pana cand toate legumele s-au înmuiat complet.

6: Amestecati totul împreună. Luați oala de pe foc si se amesteca cu blender dumneavoastră imersiune. Puteți piure întregul lot pentru a face o supa buna, cremoasa, sau lăsați unele bucăți dacă vrei mai mult textura. Reglați condimente dupa gust.  de Kerri-Ann Jennings