Delicii de încercat în post !
Reţete delicioase de post, toate cu ingrediente specifice acestui sezon - aşadar, uşor de procurat şi destul de ieftine.
Paste cu dovleac
Ingrediente: 400 g spaghete, 450 g dovleac, 85 g margarină, un căţel de usturoi, două linguriţe de rozmarin tocat, pătrunjel proaspăt, coaja rasă de la o jumătate de lămâie, nucşoară rasă, sare, piper.
Preparare: se fierb pastele şi se lasă la scurs. Se topeşte margarina într-un vas, se adaugă usturoiul şi se lasă pe foc 30 de secunde, apoi se adaugă dovleacul curăţat şi tăiat cubuleţe, rozmarinul, coaja de lămâie, sare, piper şi nucşoară. Se acoperă cu un capac şi se fierbe uşor, la foc domol, 15 minute, amestecând din când în când, până când dovleacul se înmoaie. Dacă e nevoie, se mai adaugă sare şi piper. Se pun apoi pastele şi se amestecă încet. Se pot servi în coaja dovleacului, decorate cu pătrunjel.
Sarmale cu orez
Ingrediente: două verze murate, o cană de orez, 500 g ciuperci champignon, 2 morcovi, o rădăcină de ţelină, un păstârnac, două cepe, 3-4 linguri de ulei, două linguri de pastă de tomate, o crenguţă de cimbru uscat, piper boabe, sare.
Preparare: se curăţă morcovii, ţelina şi păstârnacul şi se dau pe răzătoarea mare. Cepele se taie fin, iar ciupercile, cubuleţe. Se căleşte ceapa în ulei, apoi se adaugă toate legumele şi se călesc şi ele. Se adaugă orezul spălat şi scurs, se sărează, iar după ce s-a înmuiat orezul, se ia tigaia de pe foc. Cu acest amestec se umplu foile de varză murată şi se rulează cu grijă sarmalele, după care se aşază în cratiţă. Peste ele se pun crenguţa de cimbru, câteva boabe de piper şi pasta de tomate desfăcută în puţină apă. Se lasă la cuptor două- trei ore, până se înmoaie varza şi orezul.
Supă cremă de ţelină
Ingrediente: o ţelină mare, 2 morcovi, un praz (doar partea albă), o ceapă mare, 3 căni şi jumătate de supă de legume, 250 g ciuperci, o linguriţă de sare, 4 linguri de ulei, piper, pătrunjel proaspăt.
Preparare: ceapa se taie mărunt şi se căleşte în două linguri de ulei până devine translucidă. Se adaugă morcovii şi prazul tăiaţi rondele şi ţelina tăiată cubuleţe, se amestecă şi se căleşte totul cam 5 minute. Se adaugă sare şi piper şi se stinge totul cu supă, după care se pune la fiert la foc mediu cam 20-30 de minute, până se înmoaie legumele. În acest timp, în uleiul rămas se prăjesc ciupercile tăiate feliuţe, la foc mediu spre mare. După ce devin uşor rumene şi crocante, se scot pe o farfurie şi se sărează puţin. Legumele fierte în supă se scot din zeamă şi se pun în mixer sau blender şi se pasează. Apoi se adaugă supă, treptat, până capătă consistenţa dorită. Se serveşte cu ciupercile prăjite şi cu pătrunjel tocat presărat deasupra.
Prăjitură cu castane
Ingrediente: 300 g făină de castane, 4 linguri de zahăr, un pahar de lapte de soia, un pahar de apă, două linguri de ulei de măsline, 50 g stafide, 50 g muguri de pin, 50 g miez de nucă, o ramură de rozmarin, 40 g margarină, sare.
Preparare: într-un bol se amestecă făina de castane cu zahărul şi cu puţină sare. Se adaugă uşor laptele de soia, apa şi uleiul, amestecând cu grijă, să nu se formeze cocoloaşe. Stafidele se lasă la hidratat în apă călduţă pentru câteva minute, apoi se adaugă în amestec. Se pune şi rozmarinul mărunţit. Se unge cu margarină o tavă şi se toarnă în ea amestecul. Deasupra se presară nuca mărunţită grosier şi mugurii de pin. Se bagă la cuptor timp de 50-60 de minute.
Varză dulce la cuptor
Ingrediente: o varză potrivită, un ardei gras roşu, un morcov, o ceapă, o legătură de pătrunjel şi una de mărar, 3 linguri de orez, 3-4 linguri de ulei, o lingură de bulion, boia dulce, piper măcinat, sare.
Preparare: ceapa şi ardeiul se taie mărunt, iar morcovul, cubuleţe şi se călesc în ulei încins. Se adaugă varza tăiată fideluţă şi se toarnă peste legumele din tigaie o cană de apă fierbinte. Se sărează şi se piperează, apoi se pune capacul şi se lasă la fiert. Între timp, se fierbe orezul în apă cu sare. Când varza e aproape fiartă, se adaugă mărarul şi pătrunjelul tocate, apoi bulionul desfăcut în puţină apă, boiaua şi, la final, orezul fiert. Se mai dă mâncarea în câteva clocote şi e gata.
Borş de sfeclă
Ingrediente: 2 morcovi mari, o ţelină, o rădăcină de pătrunjel, o ceapă mare, un praz, un ardei gras, două roşii, o sfeclă mare, 1/4 cană de orez, o legătură de leuştean, sare şi piper, ulei.
Preparare: se rad morcovii, rădăcina de pătrunjel şi ţelina, iar ceapa, roşiile, ardeiul şi prazul se taie mărunt. Se călesc puţin în ulei legumele şi orezul, după care se adaugă apă şi se fierb până se pătrund. Sfecla se fierbe, după care se curăţă de coajă şi se dă pe răzătoare. Când legumele sunt aproape gata, se adaugă sfecla şi zeama lăsată de ea şi se mai ţine câteva minute pe foc. Se sărează şi se piperează, iar la sfârşit se adaugă leuşteanul mărunţit. Se serveşte caldă, cu pâine şi cu măsline alături. Sursa
Postul Paştelui: Reţete de post din Dobrogea
Reţete de post din
Dobrogea, acolo unde bucătăria românească se combină armonios cu cea
lipovenească, tătărească ori turcească.
Pilaf dobrogean
Pentru această reţetă este nevoie de puţine ingrediente: o ceaşcă de orez, 2 cepe, un morcov, 4 linguri de ulei, sare, o legătură de mărar, 3 cartofi şi 3 ceşti de apă.
Cartofii curăţaţi se taie în şase bucăţi. Se curăţă şi morcovul, care trebuie dat apoi prin răzătoarea mică. Cepele curăţate se taie mărunt. Cartofii şi ceapa se călesc la foc mic, apoi se adaugă morcovul şi apa. După ce au fiert puţin, se adaugă orezul şi se amestecă bine. Se adaugă sare după gust, mărarul tocat mărunt şi apă, în caz că mai este nevoie. Se bagă totul la cuptor şi se poate servi cu salată de varză.
Musaca de post
Pentru a prepara musaca de post după reţetă dobrogeană, bucătarul are nevoie de un kilogram de vinete, un kilogram de cartofi, 3 cepe, o legătură de pătrunjel, una de mărar, un kilogram de roşii, un ardei gras, un păhărel de vin alb, un pahar de pesmet, ceaşcă de untdelemn, sare şi piper.
Cartofii curăţaţi se taie rondele după care se pun la prăjit, într-o tigaie. Vinetele şi o parte dintre roşii trebuie tăiate cubuleţe. Se toacă mărunt ceapa, ardeiul şi verdeaţa.
Pentru umplutură, se pune ceapa la călit într-o tigaie, timp de câteva minute. Se adaugă treptat, vinetele, ardeiul, roşiile, mărarul, sare şi piperul (după gust), vinul. După ce s-au călit toate, se cerne puţin pesmet peste ele.
Într-o cratiţă unsă cu ulei se alternează straturile de cartofi prăjiţi cu cele cu umplutură. Ultimul strat trebuie sa fie de cartofi. Roşiile feliate se aşază peste. Cratiţa se dă la cuptor 30 de minute, după care se presară pătrunjel.
Uscăţele dobrogene
Este un preparat dulce, pentru care avem nevoie de 500 g faină, 250 ml ulei, 100 g zahăr, esenţă de rom, esenţă de vanilie, 4 plicuri de zahăr vanilat, praf de sare. Cei care doresc ca uscăţelele să fie puţin crescute, pot adăuga un pic de drojdie. De asemenea, în acest caz, aluatul trebuie lăsat puţin la crescut, într-un loc călduros.
Ingredientele menţionate vor fi folosite pentru a prepara un aluat. Acesta se întinde astfel încât să se obţină o foaie de 0,5 cm grosime. Se taie fâşii pe lungime, apoi pe lăţime. Puteţi controla după bunul plac forma uscăţelelor, dar un raport bun ar fi cel de 2-3 centimetri lăţime şi 14-17 lungime.
Se crestează fiecare bucată la mijloc şi se poate face chiar o fundiţă (trecând coca prin crestătură). Se coc în ulei mult, într-o cratiţă mare. Când se rumenesc, se scot din tigaie. Când le scoatem, e bine ca uscăţelele să fie aşezate pe hârtie absorbantă, pentru a scăpa de surplusul de ulei. Se pun apoi pe un platou şi se presară cu zahăr pudră (eventual, obţinut din zahăr vanilat). Se pot servi atât fierbinţi, cât şi reci. Sursa
Pilaf dobrogean
Pentru această reţetă este nevoie de puţine ingrediente: o ceaşcă de orez, 2 cepe, un morcov, 4 linguri de ulei, sare, o legătură de mărar, 3 cartofi şi 3 ceşti de apă.
Cartofii curăţaţi se taie în şase bucăţi. Se curăţă şi morcovul, care trebuie dat apoi prin răzătoarea mică. Cepele curăţate se taie mărunt. Cartofii şi ceapa se călesc la foc mic, apoi se adaugă morcovul şi apa. După ce au fiert puţin, se adaugă orezul şi se amestecă bine. Se adaugă sare după gust, mărarul tocat mărunt şi apă, în caz că mai este nevoie. Se bagă totul la cuptor şi se poate servi cu salată de varză.
Musaca de post
Pentru a prepara musaca de post după reţetă dobrogeană, bucătarul are nevoie de un kilogram de vinete, un kilogram de cartofi, 3 cepe, o legătură de pătrunjel, una de mărar, un kilogram de roşii, un ardei gras, un păhărel de vin alb, un pahar de pesmet, ceaşcă de untdelemn, sare şi piper.
Cartofii curăţaţi se taie rondele după care se pun la prăjit, într-o tigaie. Vinetele şi o parte dintre roşii trebuie tăiate cubuleţe. Se toacă mărunt ceapa, ardeiul şi verdeaţa.
Pentru umplutură, se pune ceapa la călit într-o tigaie, timp de câteva minute. Se adaugă treptat, vinetele, ardeiul, roşiile, mărarul, sare şi piperul (după gust), vinul. După ce s-au călit toate, se cerne puţin pesmet peste ele.
Într-o cratiţă unsă cu ulei se alternează straturile de cartofi prăjiţi cu cele cu umplutură. Ultimul strat trebuie sa fie de cartofi. Roşiile feliate se aşază peste. Cratiţa se dă la cuptor 30 de minute, după care se presară pătrunjel.
Uscăţele dobrogene
Este un preparat dulce, pentru care avem nevoie de 500 g faină, 250 ml ulei, 100 g zahăr, esenţă de rom, esenţă de vanilie, 4 plicuri de zahăr vanilat, praf de sare. Cei care doresc ca uscăţelele să fie puţin crescute, pot adăuga un pic de drojdie. De asemenea, în acest caz, aluatul trebuie lăsat puţin la crescut, într-un loc călduros.
Ingredientele menţionate vor fi folosite pentru a prepara un aluat. Acesta se întinde astfel încât să se obţină o foaie de 0,5 cm grosime. Se taie fâşii pe lungime, apoi pe lăţime. Puteţi controla după bunul plac forma uscăţelelor, dar un raport bun ar fi cel de 2-3 centimetri lăţime şi 14-17 lungime.
Se crestează fiecare bucată la mijloc şi se poate face chiar o fundiţă (trecând coca prin crestătură). Se coc în ulei mult, într-o cratiţă mare. Când se rumenesc, se scot din tigaie. Când le scoatem, e bine ca uscăţelele să fie aşezate pe hârtie absorbantă, pentru a scăpa de surplusul de ulei. Se pun apoi pe un platou şi se presară cu zahăr pudră (eventual, obţinut din zahăr vanilat). Se pot servi atât fierbinţi, cât şi reci. Sursa
Legume care devin mai sanatoase prin fierbere
Beneficiile legumelor tratate termic nu trebuie omise si nici ignorate. Legumele sunt bune crude, dar uneori acestea sunt si mai bune fierte. In principiu, prin tratarea termica o parte dintre nutrienti, mai ales vitaminele, se pierd, dar exista si situatii in care fierberea sau coacerea legumelor le imbunatateste calitatile. Iata cateva argumente si exemple:
RosiiBeneficiile legumelor tratate termic sunt dovedite de rosii. Crude sunt minunate. Dar asta nu este tot. Rosiile tratate termic, inclusiv pasta de rosii, aduc o cantitate mai mare de licopen, decat o rosiile crude. Licopenul, cel mai puternic antioxidant cunoscut, este activat la temperatura ridicata, iar procentul lui creste cu 35% in rosiile coapte sau fierte, compartiv cu cele crude. Licopenul protejeaza impotriva cancerului de plamani, impotriva tuturor formelor de cancer din zona genitala, dar si impotriva bolilor cardio-vasculare.
Un secret: pune rosii in ciorbe si supe si de a face, in casa, sosuri pentru paste sau carne din rosii, in care sa adaugi ulei de masline. Grasimile din uleiul de masline sustin absorbtia licopenului din rosii. Si nu in ultimul rand combinatia este si foarte gustoasa.
Citeste si: 10 motive sa mananci rosii
Morcovi
Morcovii sunt foarte buni cruzi. Fierti sunt si mai buni! Prin fierbere cantitatea de betacaroten din morcovi creste cu 30%. O dovada pentru beneficiile legumelor tratate termic. Betacarotenul este un antioxidant care sustine activitatea celulelor de la nivelul retinei, inhiba dezvoltarea unor anumite tipuri de celule canceroase (mai ales la nivelul plamanilor si a tubului digestiv) si protejaza inima.
Morcovii sunt foarte buni cruzi. Fierti sunt si mai buni! Prin fierbere cantitatea de betacaroten din morcovi creste cu 30%. O dovada pentru beneficiile legumelor tratate termic. Betacarotenul este un antioxidant care sustine activitatea celulelor de la nivelul retinei, inhiba dezvoltarea unor anumite tipuri de celule canceroase (mai ales la nivelul plamanilor si a tubului digestiv) si protejaza inima.
Un secret: fierbe morcovii intregi si nu-i fierbe mai mult de 30 de minute, in vase cu capac. Betacatotenul este pus in valoare, dupa fierbere, de sucul proaspat de lamaie sau de otetul balsamic din vin, dar si de uleiul de masline.
Spanac
Spanacul proaspat este santate curata dar si mai bun fiert. Luteina, principalul antioxidant din spanac este activat prin tratare termica, iar modificarile pe care le suporta frunza de spanac, prin calire si fierbere, te face sa consumi mai multi nutrienti. Prin fierbere sau calire, spanacul devine compact astfel ca intr-o portie de spanac fiert vei avea cu 75% mai multi nutrienti (luteina, calciu, potasiu si fier) decat intr-o portie de spanac crud.
Spanacul proaspat este santate curata dar si mai bun fiert. Luteina, principalul antioxidant din spanac este activat prin tratare termica, iar modificarile pe care le suporta frunza de spanac, prin calire si fierbere, te face sa consumi mai multi nutrienti. Prin fierbere sau calire, spanacul devine compact astfel ca intr-o portie de spanac fiert vei avea cu 75% mai multi nutrienti (luteina, calciu, potasiu si fier) decat intr-o portie de spanac crud.
Un secret: in 100 grame de spanac fiert sunt 245 de miligrame de calciu, in timp ce in 100 de grame de spanac crud doar 90. Nu cali si nu fierbe spanacul mai mult de 3-5 minute, pentru ca vitaminele se pierd si adauga mereu in spanacul fiert suc de lamaie si ulei de masline. Sursa
Top 10 cele mai sănătoase alimente de post
Ai scos carnea, lactatele şi ouăle din alimentaţia ta? Află cu ce surse de proteine vegetale le poţi înlocui ca să ai un meniu variat şi o masă consistentă! Eva.ro îţi prezintă un top al celor mai sănătoase alimente de post.
Locul 10: Ciupercile
Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar boli interne susţine că ciupercile au efect antitumoral datorită principiului numit lentinan "inhibă aromataza, o enzimă răspunzătoare de proliferarea neoplazică" şi precizează în cartea sa că japonezii, care consumă multe ciuperci, au mai puţin cancer la stomac.
Locul 9: Mei
Este foarte bogat în fier, magneziu, potasiu, vitamine din complexul B şi vitamina E. În plus, îţi va conferi energie, ajută la digestie şi elimină acidul în exces. Îl poţi folosi în diverse preparate, ca înlocuitor al orezului alb sau al cuşcuş-ului.
Locul 8: Năut
Este o proteină vegetală, bogată în săruri minerale (magneziu, calciu, fier) şi în complexul de vitamine B. Scade colesterolul prin conţinutul de fibre şi împiedică acumularea de zahăr în sânge. Sărac în grăsimi, bogat în fibre, năutul este un excelent aliment pentru cei care vor să-şi ţină sub control greutatea.
Locul 7: Boabele de fasole
Reduc colesterolul rău şi previn apariţia bolilor de inimă. Le poţi folosi pentru a prepara iahnie, ciorbe, salate cu legume crude sau fasole bătută. Mai mult fasolea roşie înlocuieşte cu succes făina albă în reţetele vegane pentru prăjitura negresă.
Locul 6: Linte
Are un conţinut ridicat de proteine şi o găseşti în diverse culori. Se prepară foarte rapid şi o poţi folosi pentru tocăniţe, supe cremă sau pateuri vegetale.
Locul 5: Soia
Trebuie să alegi boabele de soia nemodificate genetic, deoarece au un conţinut complet în proteine. De asemenea, conţine substanţe care ajută la funcţionarea creierului, ard grăsimile, scad colesterolul, iar în ultimul timp, cercetările au asociat consumul de soia cu o rată redusă a cancerului la sân.
Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar boli interne susţine că ciupercile au efect antitumoral datorită principiului numit lentinan "inhibă aromataza, o enzimă răspunzătoare de proliferarea neoplazică" şi precizează în cartea sa că japonezii, care consumă multe ciuperci, au mai puţin cancer la stomac.
Locul 9: Mei
Este foarte bogat în fier, magneziu, potasiu, vitamine din complexul B şi vitamina E. În plus, îţi va conferi energie, ajută la digestie şi elimină acidul în exces. Îl poţi folosi în diverse preparate, ca înlocuitor al orezului alb sau al cuşcuş-ului.
Locul 8: Năut
Este o proteină vegetală, bogată în săruri minerale (magneziu, calciu, fier) şi în complexul de vitamine B. Scade colesterolul prin conţinutul de fibre şi împiedică acumularea de zahăr în sânge. Sărac în grăsimi, bogat în fibre, năutul este un excelent aliment pentru cei care vor să-şi ţină sub control greutatea.
Locul 7: Boabele de fasole
Reduc colesterolul rău şi previn apariţia bolilor de inimă. Le poţi folosi pentru a prepara iahnie, ciorbe, salate cu legume crude sau fasole bătută. Mai mult fasolea roşie înlocuieşte cu succes făina albă în reţetele vegane pentru prăjitura negresă.
Locul 6: Linte
Are un conţinut ridicat de proteine şi o găseşti în diverse culori. Se prepară foarte rapid şi o poţi folosi pentru tocăniţe, supe cremă sau pateuri vegetale.
Locul 5: Soia
Trebuie să alegi boabele de soia nemodificate genetic, deoarece au un conţinut complet în proteine. De asemenea, conţine substanţe care ajută la funcţionarea creierului, ard grăsimile, scad colesterolul, iar în ultimul timp, cercetările au asociat consumul de soia cu o rată redusă a cancerului la sân.
Locul 4: Algele marine
În special nori (care conţin 48% proteine, aproape la fel ca ouăle şi carnea) şi dulse. Le găseşti la magazinele naturiste.
Locul 3: Seminţele de cânepă
Conţin 30% proteine, din care 65% o reprezintă edestina, o proteină uşor de digerat, astfel că înlocuiesc cu succes proteinele de origine animală. De asemenea, abundă în acizi graşi esenţiali omega 3 şi omega 6, calciu, fier, magneziu şi vitamina E. Le găseşti în magazinele naturiste.
Locul 2: Germenii de lucernă
Sunt în topul plantelor cu efecte terapeutice deosebite recunoscute din vremuri străvechi, datorită nutrienţilor pe care-i conţin: proteine de înaltă calitate, 8 enzime digestive, 8 aminoacizi esenţiali, antioxidanţi, betacaroten, clorofilă, minerale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu), vitamine (A, C, B12, D, E, K, acid folic).
Locul 1: Quinoa
Conţine foarte multe proteine, foarte puţine grăsimi şi nu conţine colesterol. De asemenea, dacă o pui la încolţit îi sporeşti valoarea nutriţională, deoarece germenii de quinoa conţin vitamine (A, B6, B12, B5, B2, B1, C, D, E, K, H, acid folic, acid nicotinic), minerale (calciu, fier, crom, cupru, potasiu, seleniu, iod, magneziu, mangan, fosfor, zinc) şi toţi cei 9 aminoacizi esenţiali, potrivit informaţiilor oferite de nutriţionistul britanic Gillian McKeith. Poţi să o adaugi în diverse salate cu legume sau să faci terci (cu apă şi sare). O găseşti în magazinele naturiste.
Evită următoarele alimente pe perioada postului!
- pateul vegetal din comerţ. Înlocuieşte-l cu pateuri sănătoase preparate în casă. VeziAICI reţete!;
- mâncărurile de post gata preparate din supermarketuri. Înlocuieşte-le cu unele preparate în casă. Vezi AICI reţete!;
- mezelurile de post. Acestea conţin multe E-uri, sare şi organism modificate genetic. Mai mult, din cauza unui ingredient des folosit (E 120- roşu carmin) poţi să ai surpriza să mănânci de dulce, deoarece aceste este extras din surse animale, a precizat, la România TV, prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi;
- prăjituri de post din comerţ. Acestea au o cantitate ridicată de grăsimi hidrogenate care dăunează inimii, dar şi foarte mult zahăr sau îndulcitori artificiali.
